Archive for the ‘slavery is freedom’ Category

Un alt grup foarte divers

iulie 9, 2007

Condamnatii pentru atentatele nereusite din 21 iulie 2005 din Londra formeaza un alt grup foarte divers: Muktar Said Ibrahim, Yassin Omar, Ramzi Mohammed, Hussain Osman, Manfo Kwaku Asiedu si Adel Yahya.

Se pare ca lui Ibrahim ii place sa stea dimineata in pat, pe cand Omar se trezeste cu noaptea in cap. Mohammed poarta ochelari, pe cand Osman vede foarte bine. Asiedu citeste numai carti, pe cand Yahya citeste doar ziare. Cu greu ar putea cineva sa gaseasca un grup de oameni mai divers!

Un grup foarte divers

iulie 4, 2007

Associated Press raporteaza ca un grup foarte divers de suspecti a fost retinut in cazul tentativelor teroriste din Marea Britanie. Ei sunt: Muhammad Haneef, Mohammed Jamil Asha, Marwa Asha, Bilal Talal Abdul Samad Abdulla si Khalid Ahmed.

Raportul a fost intocmit de un grup foarte divers de ziaristi: Rob Harris, David Stringer, Ben McConville, Lara Jakes Jordan, Dale Gavlak si George Orwell.

E din nou pace in Orientul Mijlociu!

aprilie 24, 2007

A izbucnit din nou pacea in Orientul Mijlociu! Doamne fereste sa o distruga Israelul declansand vreun nou razboi.

Stim noi mai bine decat fraierul de consumator ce e mai bine pentru el

februarie 1, 2007

Un congressman (sau congress-persoana) dintr-un stat al Americii vrea sa scoata in afara legii becurile incandescente si sa oblige consumatorii sa cumpere becuri fluorescente. Spune congressmanul: “Becurile fluorescente sunt atat de eficiente incat consumatorii ar trebui fortati sa le cumpere.”

Ati putea sa ghiciti din ce partid face parte congressmanul? Bonus daca ghiciti si statul. Puncte duble daca nu cautati pe internet.

O imagine cat o duzina de cuvinte

ianuarie 17, 2007

a-thousand-words.JPG

Cateodata o imagine face cat o mie de cuvinte. Imaginea de mai sus face exact cat o duzina: “In orice moment in timp, au existat dictatori, dar nu exista dictatori”, sau matematic: daca Yt e multimea dictatorilor la timpul t, Yt e multimea vida, dar Yt-1 e diferit de multimea vida, pentru orice t.

Imi place sa o numesc Legea Dictatorilor. Stirea Associated Press de mai sus se conformeaza legii: desi in viitor corespondentilor AP o sa le vina mintea la cap sau, dupa expresia lui Madeline Albright “the cojones” ca sa il numeasca pe Castro dictator, deocamdata il alinta “presedinte”. Desigur, ales democratic la fiecare alegere din ultimii cinci zeci de ani.

Ca orice lege care se respecta, ea are si o exceptie. Da, e vorba de acel dictator sangeros, care a omorat vreo 3000 de wanna-be dictators, printre care si “presedintele”.

Sondaj de opinie, pe bune

decembrie 12, 2006

Un exercitiu de fantezie istorica: daca ati avea de ales la scurt timp dupa instalarea guvernului Petru Groza, 6 martie 1945, intre urmatoarele doua optiuni:

a) ce s-a intamplat in realitate in Romania, 44 de ani de dictatura comunista, cu 2,000,000 de detinuti politici torturati in inchisori din care 300,000 au fost executati, sau

b) o dictatura militara de 16 ani, cu 3000 de morti (printre care si Petru Groza) si 30,000 de torturati,

ce ati alege?

Titlurile de maine, azi!

noiembrie 15, 2006

Maine veti putea citi in Ziua sau Gandul (sau chiar Evenimentul Zilei) urmatorul titlu: “Israelul declanseaza un nou razboi in Gaza!”

Se pare ca Hamas a tras opt rachete in Israel, tintind printre altele casa ministrului israelian al apararii. Ca de obicei, actiunea asta nu e “razboi”, ci o activitatea fireasca in timp de “pace”. Razboiul o sa se declanseze de abia cand Israelul o sa riposteze maine, si vina pentru uzurparea pacii si declansarea razboiului o sa cada exclusiv asupra Israelului.

Cititi mai mult maine in Ziua (sau Gandul)!

Acum si venezuelenii castiga intotdeauna!

octombrie 24, 2006

Am scris aici despre tendinta romanilor de a nega existenta clasamentelor in competitiile pe care le pierd. Da, nu avem universitati, dar asta e pentru ca la 1400 ne-am luptat cu turcii. Da, am pierdut concursul Eurovision, dar asta nu are nimic de a face cu talentul, pentru ca s-a votat la bascalie. Daca nu ar fi trisat arbitrul, romanii ar fi castigat meciul de fotbal, si asa mai departe.

Cand romanii pierd, lor le place sa prefaca ca nu au pierdut, pentru ca intrecerea nu a fost corecta. Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, are o abordare mai inventiva pentru a hrani acelasi tip de deziluzie: cand pierde, el pretinde ca asta vroia dintotdeauna. Chavez a militat pentru ca Venezuela sa primeasca un loc in Consiliul de Securitate al ONU. Se pare insa ca Guatemala o sa primeasca acel loc. A pierdut Chavez? Da de unde! First place is for losers! Ce vroia el cel mai mult era locul doi la voturi, si cum locul doi l-a primit, operatiunea s-a bucurat de un succes nemaipomenit. Hai Venezuela! Venezuela a dat o lectie bine meritata imperialistilor americani: daca cineva a avut impresia ca Venezuela nu poate sa candideze fara vreun succes la tot felul de functii in tot felul de comitete, acel cineva s-a inselat amarnic!

Un semn clar ca o tara se indreapta spre dictatura, sau ca e deja o dictatura, e cand politicienii la putere nu au atat de multi critici in privat incat sa nu spuna tampenii in public. Dupa standardul asta, Venezuela e deja acolo. Chavez nu are atatia critici incat sa isi dea seama cum sa aleaga argumentele bune de tampeniile copilaresti. Ma astept ca odata ce schimba Constitutia si castiga al treilea mandat, replica lui Chavez data celor ingrijorati de soarta democratiei Venezuelene sa fie tot asa o tampenie copilareasca: si alte tari democratice au avut mai mult de doua mandate cu un presedinte cu acelasi nume (Bush). Am prezis asta aici, asteptati numai si o sa vedeti ca se intampla!

Daca primul cuvant incepe cu B, si al doilea cu W, e neaparat … Berlin Wall

septembrie 27, 2006

O mare parte a congressmenilor americani (mai ales republicani, dar si multi democrati) vor ca guvernul sa construiasca un gard (wall) la granita (border) cu Mexicul pentru a opri sau diminua imigratia ilegala dinspre Mexic. Oficialii mexicani protesteaza: aici Vincente Fox, presedintele Mexicului, isi da cu parerea ca Border Wall e exact ca si Berlin Wall.

Diferentele intre ziduri nu conteaza, important e ca ele sunt ziduri, si ca locul unde ele sunt ridicate incepe cu litera B. Tehnica aceasta a pseudo-argumentului a mai fost expusa pe acest blog inainte: aici, aici si aici. In cazul de fata, diferenta esentiala peste care se trece in graba pentru a face comparatii facile si stupide e ca Berlin Wall era facut pentru a tine pe oameni inauntru, ca un zid de inchisoare, pe cand Border Wall e facut pentru a tine oameni afara, ca zidul unei case. Prin urmare, Berlin Wall era ilegitim, pe cand Border Wall e legitim.

Guvernul are doar drepturile pe care i le deleaga cetatenii si prin urmare nu are dreptul sa faca ceva ce cetatenii nu au dreptul sa faca. De exemplu, nici un cetatean german nu avea dreptul sa stranga pe toti evreii la un loc, sa ii mane in lagare de concentrare, sa ii omoare si arda in cuptoare, si prin urmare actiunile guvernului Germaniei Naziste fata de populatia evreiasca au fost ilegitime. Nu exista nici un drept al cetatenilor de a tine pe cineva “inauntru”, intr-o firma sau intr-un dormitor: de aceea avem legi impotriva sclaviei si a violului. Cum cetatenii nu au dreptul de a tine pe cineva inauntru, nici guvernul nu are acest drept, si Zidul Berlinului a fost o actiune ilegitima. Dar cetatenii au dreptul de a tine pe cineva “afara”. Afara de pe proprietatea lor, afara din viata lor sau afara din dormitorul lor: de aceea avem legi impotriva furtului si violului. Deci, guvernul are dreptul de a tine oameni afara, si Border Wall e legitim. O fi o risipa a resurselor publice, cel mai probabil, si o idee proasta, dar nu din cauza ca e ca si Berlin Wall.

O veste buna!

august 15, 2006

Unii cititori m-au intrebat cand o sa scriu despre defectele americanilor (de dreapta) pe acest blog. Probabil niciodata. Scopul blogului este expunerea prostiei, a ideilor luate de-a gata fara a fi gandite si repetate apoi in public sau, mai rau, in presa. De exemplu, Miruna Munteanu repeta ca esecul Israelului in Liban a reusit sa demoleze “mitul invincibilitatii armatei israeliene”. Citatul e intre ghilimele pentru ca Miruna Munteanu l-a luat cuvant cu cuvant din ceva ziar in engleza pe care l-am citit si eu ieri dimineata. Miruna Munteanu nu se intreaba insa ce continut are sloganul acesta: nu ar putea armta israeliana sa apere teritoriul israelian in caz de invazie din partea tuturor vecinilor? Probabil ca ar putea: e singura putere nucleara din zona si a mai facut-o inainte, in numai sase zile. Ce mai mit, ce mai demolare…

Prin urmare, ca americanii sunt obezi, sau ca 75% din americani ii stiu pe toti sapte piticii din Alba Ca Zapada dar nu si pe doi judecatori de la Curtea Suprema de Justitie, nu intra in obiectul meu de activitate. Pentru cititorii care vor neaparat sa citeasca despre defectele americanilor, am o veste buna: Ahmadinejad, acest Ludovic al II-lea al Iranului, a inceput sa scrie un blog http://www.ahmadinejad.ir/ Sunt sigur ca o sa puteti citi pe blogul acela in curand ca 9/11 a fost opera serviciilor secrete americane, ca Bush a fraudat alegerile si ca guvernul american asculta telefoanele. Blogul are sa fie, pe scurt, o combinatie intre pagina de stiri internationale a Gandului si doua treimi din pagina editoriala a Zilei. Pofta buna!

Cea mai buna veste e pentru Miruna Munteanu, care mai are o sursa din care sa il citeze pe Hassan Nasrallah in afara de Pakistan Business News si workers.org.