Kerry le spune studentilor “Nu faceti ca mine!”

Intr-un discurs la Pasadena City College, John Kerry i-a amenintat pe studenti ca daca nu invata bine o sa ajunga sa fie trimisi in Irak. Asa-i! La o saptamana dupa ce pana si Romania a renuntat la armata obligatorie, Statele Unite inca mai scriu foi de incorporare pentru studentii care nu invata bine.  

Da, Kerry are dreptate: numai prostii ajung sa fie trimisi intr-un razboi putin popular ca cel din Irak. Dar, daca esti inca si mai prost, nu esti trimis intr-un razboi nepopular, ci te oferi voluntar. Si daca esti inca si mai redus, odata ce ajungi pe front inventezi misiuni imposibile a la Rambo (“cand eram noi de Craciun in Irak, am fost trimisi peste rau in China, sa omoram, torturam si macelarim civili, femei si copii”). Daca esti inca si mai tampit, cand te intorci acasa relatezi fanteziile acestea ca fapte reale si iti acuzi camarazii de crime de razboi comise in China. Iar daca esti inca si mai idiot, sustii in fata Congresului ca nu pricepi de ce se lupta Statele Unite impotriva comunismului, pentru ca comunismul e doar un sistem de organizare sociala ca oricare altul, cu nimic inferior democratiei. Da, copii, mai bine sa stati in scoli decat sa ajungeti sa va purtati ca John Kerry.

Casa Alba i-a cerut lui Kerry sa isi ceara scuze pentru aceste afirmatii. Nu inteleg de ce. Kerry e perfect capabil sa ii bata pe toti concurentii la candidatura Partidului Democrat pentru presedentie, si apoi, exclusiv prin comentarii ca acesta cu soldatii prosti sa se bata singur in alegerile presidentiale. Interesanta e reactia lui Kerry la cererea Casei Albe de a-si cere scuze. Nu el, zice Kerry, ci Casa Alba trebuie sa isi ceara scuze pentru ca administratia “misled America into war and have given us a Katrina foreign policy that has betrayed our ideals, killed and maimed our soldiers, and widened the terrorist threat instead of defeating it.” Toate cuvintele cheie (misled, war, Katrina, foreign, betray, killed, maimed, terrorist threat) sunt incluse in aceasta declaratie, dar parca totusi lipseste ceva. Sunt sigur ca daca Kerry mai lucra un pic la discurs putea sa bage si un “gay marriage” si “lowered the taxes for the rich” in propozitia aia.

Numai in Romania!

1) Sorin Ionita descopera in Evenimentul Zilei argumentul libertarian in favoarea limitarii libertatii individului si a amestecului statului in economie! In tara unde a luat foc statia de pompieri si a fost jefuita politia, tara lui Ionesco si Urmuz, asta nu e mare lucru. Mult mai mare realizare e urmatoarea:

2) Daniel Daianu, cel mai economist din “economistii” romani, descopera in Gandul cererea perfect inelastica! Romanii, se pare, se vor indatora indiferent de costul creditului. Desigur, ca o curiozitate teoretica, o cerere poate fi perfect inelastica. Nici un economist insa nu a fost in stare sa identifice una in afara paginilor manualului de microeconomie intermediara. Mai mult, ca un bun sa aiba o cerere perfect inelastica, efectul de substitutie al pretului trebuie sa fie anulat de efectul de venit al pretului, si asta se intampla numai pentru bunuri inferioare. Iar creditul se pare ca nu e unul din acestea.

In cuvinte: daca pretul unui bun creste, bunul acela devine mai scump comparativ cu alte bunuri, si consumatorii o sa cumpere mai putin din acel bun si mai mult din altele. Acesta e efectul de substitutie. In acelasi timp insa, consumatorii sunt mai saraci cand pretul unui bun creste. In cazul anumitor bunuri, numite inferioare, consumatorii consuma mai mult din acel bun cand sunt mai saraci: de exemplu, cand oamenii sunt mai saraci ei tind sa consume mai multa paine si mai putin friptura, deci painea e un bun inferior. Cand pretul painii creste, oamenii consuma mai putina paine, pentru ca e mai scumpa, si in acelasi timp mai multa paine, pentru ca sunt saraci. Aceste doua efecte se pot anula, si cantitatea de paine poate sa nu reactioneze la pret, deci se poate ca cererea sa fie perfect inelastica. Insa asta se poate intampla numai pentru bunurile inferioare. Pentru restul, cum ar fi Mercedesuri, fripturi sau excursii, cand pretul creste, oamenii consuma mai putin si pentru ca bunul e mai scump si pentru ca sunt mai saraci.  

E creditul un astfel de bun inferior? Consuma oamenii saraci credite mai multe decat oamenii bogati? Au aurolacii din Gara de Nord credite mai mari decat cei cu vile in Primaverii? Nu. Creditul, ca majoritatea bunurilor, nu e un bun inferior. Prin urmare, cererea de credit nu poate fi perfect inelastica, indiferent de ce sustine Daianu!

Vestea buna e ca, daca Cercelescu sau Serbanescu se pensioneaza maine, Romania are cu cine sa ii inlocuiasca! Oferta de economisti ridicoli pare sa fie perfect elastica in Romania.

Acum si venezuelenii castiga intotdeauna!

Am scris aici despre tendinta romanilor de a nega existenta clasamentelor in competitiile pe care le pierd. Da, nu avem universitati, dar asta e pentru ca la 1400 ne-am luptat cu turcii. Da, am pierdut concursul Eurovision, dar asta nu are nimic de a face cu talentul, pentru ca s-a votat la bascalie. Daca nu ar fi trisat arbitrul, romanii ar fi castigat meciul de fotbal, si asa mai departe.

Cand romanii pierd, lor le place sa prefaca ca nu au pierdut, pentru ca intrecerea nu a fost corecta. Presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, are o abordare mai inventiva pentru a hrani acelasi tip de deziluzie: cand pierde, el pretinde ca asta vroia dintotdeauna. Chavez a militat pentru ca Venezuela sa primeasca un loc in Consiliul de Securitate al ONU. Se pare insa ca Guatemala o sa primeasca acel loc. A pierdut Chavez? Da de unde! First place is for losers! Ce vroia el cel mai mult era locul doi la voturi, si cum locul doi l-a primit, operatiunea s-a bucurat de un succes nemaipomenit. Hai Venezuela! Venezuela a dat o lectie bine meritata imperialistilor americani: daca cineva a avut impresia ca Venezuela nu poate sa candideze fara vreun succes la tot felul de functii in tot felul de comitete, acel cineva s-a inselat amarnic!

Un semn clar ca o tara se indreapta spre dictatura, sau ca e deja o dictatura, e cand politicienii la putere nu au atat de multi critici in privat incat sa nu spuna tampenii in public. Dupa standardul asta, Venezuela e deja acolo. Chavez nu are atatia critici incat sa isi dea seama cum sa aleaga argumentele bune de tampeniile copilaresti. Ma astept ca odata ce schimba Constitutia si castiga al treilea mandat, replica lui Chavez data celor ingrijorati de soarta democratiei Venezuelene sa fie tot asa o tampenie copilareasca: si alte tari democratice au avut mai mult de doua mandate cu un presedinte cu acelasi nume (Bush). Am prezis asta aici, asteptati numai si o sa vedeti ca se intampla!

Sa ne bucuram fara nici un rost cu Sorin Ionita!

De curand Sorin Ionita a publicat un articol in care sustinea ca produsul intern brut al Romaniei s-a dublat din 2002 pana in 2006. Cum PIB-ul masoara cat am produs ca natiune, si prin urmare cat suntem de bogati, vestea ar trebui sa ne bucure. Dupa calculele lui Sorin Ionita, se pare ca suntem de doua ori mai bogati in 2006 decat am fost in 2002.

Dar suntem cu adevarat de doua ori mai bogati in 2006 decat in 2002? Judecand dupa statisticile oficiale pe care le puteti gasi aici (multumesc lui Gabriel pentru link), raspunsul e un nu clar. Produsul intern brut al Romaniei a crescut cu 31% din 2002 pana in 2007, si cifra asta include o estimare optimista pentru cresterea din 2006 in 2007, si o crestere suspecta de 8.4% in 2004. Suntem ceva mai bogati in 2006 fata de 2002, dar nu de doua ori mai bogati.

De unde apare cifra suspecta a lui Sorin Ionita. Se pare ca Sorin Ionita a luat Produsul Intern Brut al Romaniei si l-a transformat in euro, atat in 2002 cat si in 2006. Cum euro s-a depreciat in acesta perioada in raport cu leul, cresterea in PIB a Romaniei exprimata in euro pare mult mai mare decat e ea in realitate. Daca exprimam PIB-ul in euro, ar parea ca suntem de doua ori mai bogati, dar in realitate singurul lucru pe care il spune acea statistica e ca am putea cumpara de doua ori mai multi euro cu cat am produs in tara in 2006 fata de 2002. Cum majoritatea romanilor mananca, beau si consuma alte bunuri decat euro, cat de multi euro am putea cumpara cu cat am produs in tara, sau cat suntem de bogati exprimat in euro e irelevant pentru majoritatea romanilor.

La fel de bine am putea sa exprimam Produsul Intern Brut in calculatoare 386, al caror pret a scazut spectaculos in perioada 2002-2006. Ar parea ca suntem mai bogati din cauza ca am putea sa cumparam de 20 de ori mai multe calculatoare incete si cu ecran in patru culori, dar cum in realitate nu avem nevoie de aceste calculatoare si nu le consumam, cat de multe am putea cumpara e total irelevant. Daca am vrea sa parem mai saraci, am putea sa exprimam PIB-ul in proprietati in California, a caror pret a crescut spectaculos in aceasta perioada fara ca asta sa afecteze bunastarea multor romani, si asa mai departe.

Daca vrem sa stim cu adevarat cat suntem de bogati, trebuie sa masuram Produsul Intern Brut in termeni reali (masini, tractoare, soft si asa mai departe), nu in lei, sau in termeni nominali. Cu alte cuvinte, ca sa avem o imagine precisa a cat suntem de bogati trebuie sa eliminam din calcul influenta nivelului general al preturilor asupra PIB-ului. De exemplu, daca intr-un an inflatia ar fi atat de mare incat preturile s-ar dubla, PIB-ul nominal (exprimat in lei) ar parea de doua ori mai mare chiar daca in mod real am fi la fel de bogati ca inainte. PIB-ul nominal in lei nu ne spune mare lucru, si prin urmare folosirea lui e de evitat pentru ca ne da impresii gresite. La fel e de evitat PIB-ul nominal in euro!